Bac 3000

O teorie a motivării, numită Self-determination (SDT), se referă la alegerile pe care le facem fără a primi o recompensă din exterior. Pe scurt, unii dintre noi preferă recompensele venite din exterior (bani, bunuri materiale, servicii etc.), iar pentru alții activitatea și rezultate sunt mulțumitoare. Câteva dintre marile proiecte unde se contribuie voluntar sunt Linux și Wikipedia.

Karim Lakhani – profesor de management la MIT și Bob Wolf – consultant al Boston Consulting Group, au chestionat 684 de dezvoltatori open-source din America de Nord și Europa. Întrebați de ce participă benevol în astfel de proiecte, cercetătorii au descoperit că „cel mai des-amintit argument este motivarea interioară dată de plăcerea execuției și de cât de creativă se simte acea persoană când lucrează”.

Înapoi pe plaiurile mioritice

… să dezbatem decizia guvernului de a cadorisi elevii cu 10 la Bac. Prin prisma STD, cred că cei 3000 de lei dați elevilor cu media 10 la Bac nu „sare calul”. Iată câteva argumente care să explice aspectele pozitive ale deciziei:

  • banii au venit inopinat. Înainte de aflarea rezultatelor elevii nu știau că vor primi acești bani, în așa fel încât să poată spune „învăț pentru a încasa cei 3000 de lei”.
  • chiar și cu o asemenea țintă – voi lua 10 pentru a primi 3000 de lei – e destul de greu să fii focusat pe bateria de teste și cunoștințele pe care le presupune luarea notei maxime
  • banii dați după rezultate și contestații nu au cum să schimbe comportamentul elevilor, părinților sau profesorilor în ceea ce privește deznodământul examenului
  • fără să existe certitudiea că în următorii ani recompensele bănești vor continua, e puțin probabil ca etica și comportamentul elevilor, profesorilor, și părinților să fie afectate

Minusurile potențiale

Deși am argumentat că decizia de a recompensa fiecare elev cu 10 pe linie e momentan în limitele ok-ului, faptul că este parte din sfera politicului o face vulnerabilă la un destin populist. Guvernul se poate erija în părintele cu bani, care datorită unor slabe competențe de comunicare alege ieșirea cea mai facilă: brovo, ia și tu niște bani de aici, de la mama/ tata!

Daniel Pink, în cartea sa Drive, prezintă șapte efecte negative ale recompenselor materiale:

  • pot scădea motivația internă – învăț pentru că primesc bani de la stat, părinți etc. Banii sunt rezultatul, iar dacă nu îi mai primesc de la părinți în urma rezultatelor școlare o să-i caut în altă parte.
  • pot scădea performanța – trag tare și tocesc pentru a fi recompensat acum, iar dacă uit totul, pe urmă nu mai contează. Iată un experiment făcut de un grup de economiști în India. Au recrutat 87 de participanți cărora le-au cerut să se joace cîteva jocuri. Pentru a verifica teoria recompenselor ei ofereau unui grup 4 rupii pentru atingerea obiectivelor. Participanților din grupul cu recompense medii li se dădea 40 de rupii, iar celor din grupul cu recompense mari 400 de rupii. Rezultatele experiementului au arătat că grupul cu recompense medii a performat asemănător grupului cu recompense mici. Cei care au primit recompense mari au avut rezultatele cele mai slabe în opt dintre cele nouă probe la care au fost examinați.
  • pot scădea nivelul creativității
  • pot avea efecte negative asupra bunei purtări – cred mai mult din partea părinților, care ar putea face din successul copiilor o ambiție personală
  • pot crea premizele pentru un comportament lipsit de etică – oare cineva cu puțin sub acel 10 perfect cât și cui ar trebui să dea pentru a intra în grupul elitist?
  • pot crea dependență – dacă performanța este răsplătită constant cu bani, ea va trebui constant susținuță cu bani
  • încurajează gândirea pe termen scurt – fac ce fac să-mi iau examenele și pe urmă mai văd eu. Edward L. Deci și colegii săi au studiat 128 de experiemente în care era vorba despre recompense și au ajuns la concluzia că recompensele tangibile au efecte negative asupra motivației interne. „Când instituțiile (…) se orientează pe viitorul apropiat și optează pentru a controla comportamentul persoanelor, aduc prejudicii considerabile pe termen lung”.

Ce ar fi de îmbunătățit

  • Conștientizarea unor declanșatori motivaționali. Pentru a oferi recompense personalizate fiecăruia dintre cei aproximativ 130 de elevi cu media 10, e nevoie de o echipă relativ mică, dar dedicată găsirii de soluții win-win. Îmi imaginez o ofertă de servicii (ajutor pentru aplicări la universități/ companii etc.), conferințe, și bani, de unde elevii pot alege. Totul ar dura cel mult o săptămâna și ar transforma statul dintr-un părinte care „dă banu`” într-un părinte care se interesează.
  • Grupul de elevi poate participa la un workshop cu cei care gândesc programa școlară. Și așa unii dintre ei vor pleca la studii în afara României. Nemulțumirile lor pot fi un feedback valoros dacă cei care fac politicile de învățământ au urechi să asculte. Cuvântul cheie este COLABORARE. Bing Gordon, Chief Creative Officer al Electronic Arts, spunea într-un interviu acordat lui Kevin Werbach, că o greșeală frecventă o fac cei care cred că motivația principală într-un joc este dată de câștigarea acestuia când, de fapt, cooperarea bate competiția cu 3 la 1.
  • Recompensele pot fi gândite în așa fel încât să fie o investiție în învățătură, chiar dacă ea înseamnă plata unor teste, a drumului sau a cazării pe timpul studiilor
  • O responsabilitate mai mare poate fi la rândul ei o recompensă. Câți dintre cei care motivează plecarea din România nu ar vrea să contribuie la rezolvarea unor neajunsuri din educație? Cum pot fi ei implicați?

Resurse:

Daniel Pink. Drive: The Surprising Truth About What Motivates Us. 2010.

Karim R. Lakhani and Robert G. Wolf, „Why Hackers Do What They Do: Understanding Motivation and Effort in Free/ Open Source Software Projects,” in Perspectives on Free and Open Software, MIT Press, 2005.

Dan Ariely, Uri Gneezy, George Lowenstein, Nina Mazar – Large Stakes and Big Mistakes – Federal Reserve Bank of Boston Working Paper No. 05-11, July 23, 2005

Edward L. Deci, Richard M. Ryan, Richard Koestner, A Meta-Analytic Review of Experiments Examining the Effects of Extrinsic Rewards on Intrinsic Motivation, Psychological Bulletin 125, no. 6 (1999): 659.

Kevin Werbach, Gamification MOOC on Coursera, The Wharton School, Univ. of Pennsylvania

Leave a Reply (name and email are optional, not required)

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: