How to Hide the Top and Bottom Panels in Debian Wheezy with Gnome

I’ve searched months for this and have found it by mistake while thinkering something else in Configuration Editor.

1. Open Configuration Editor (assuming you have it installed already)

2. Expand the ‘org’ group

3. Expand ‘gnome’

4. Expand ‘gnome-panel’

5. Expand ‘layout’

6. Expand ‘toplevels’

7. click on ‘bottom-panel’ and an options window should appear on your right. Check the ‘auto-hide’ box and you should see the bottom panel retracting immediately.

8. click on ‘top-panel’ and an options window should appear on your right. Check the ‘auto-hide’ box and you should see the top panel retracting immediately.

That’s it!

Advertisements

Change Okular Default Highlighter Color – for Linux Light Users

Update: Okular version 0.17 has configurable review tools.

Today I had enough of the yellow highlighter that’s default in Okular and I went about to change it. It was a bit tricky since I’m a light terminal user, and I wanted as much graphical interface as possible when dealing with changes in restricted areas of Linux.

Why do it? The yellow highlighter blends with the yellow color whenever I use CTRL+F to find a word in my research articles. It was annoying and I needed to change that.

After searching and reading, here’s the method that worked for me:

System: Ubuntu Studio 12.04 LTS

Okular: 0.14.3

Step 1: Know the color you want to switch to. You can do this in several ways:

a) Open a pdf with Okular and, using the Yellow Highlighter [4], highlight a text.

-> Right lick on the highlighted text and choose Properties.

-> Click on the actual color field next to where it says Color

-> Choose one of the colors that are available or create your own color, then copy the HTML code. In my case is #FFDCA8

OR

b) go to a site like http://www.computerhope.com/htmcolor.htm#03 and choose from one of the HTML colors there.

Step 2: Switch to Root

As you may know by now, when you’re using Linux (Ubuntu), you are a user without rights to modify critical system files. This is for your own protection and makes Linux very secure. But for this task you need root access – i.e. you need access to change one of these critical files.

Open your file browser (the Home button),

-> press ALT+F2

-> type gksudo nautilus (make sure you have Run in Terminal option checked). Click Run

– – > you might need to type kdesu konqueror or gksudo thunar if you have Kubuntu (KDE) or Xubuntu (XFCE) – read more here – http://www.psychocats.net/ubuntu/permissions

-> Type your password – OK

Step 3: Find the file and change the default color setting

Once you clicked OK after inserting the password, a new file explorer window opens.

->From the left menu click on File System

-> enter usr folder

-> enter share

-> enter kde4

-> enter apps

-> enter okular

-> right click on tools.xml and open it with your default text editor (like gedit)

-> search for Yellow Highlighter. It might look like this:

<tool id=”4″ name=”Yellow Highlighter” pixmap=”tool-highlighter-okular”>

-> change the default yellow color to the chosen color:

<engine type=”TextSelector” color=”#FFDCA8“>
<annotation type=”Highlight” color=”#FFDCA8

Important: Change only what’s inside quotation marks! For example, select the default #FFFF00 that represents color yellow and change it to the color code you chose in Step 1. In my case, as seen above, the new color is #FFDCA8.

-> save the file, close all programs, restart and voilà, job done!

Explaining these steps takes way longer than actually going though them. It’s very easy, as you’ll experience after the first try. You might have to do it every once in a while an Okular update arrives, and your tools.xml file will be overwritten by the updates.

Thanks to people on this forum, the solutions came from you guys – http://www.windowslinuxosx.com/q/answers-customise-okular-to-modify-highlight-tool-properties-584017.html

Hope this helps!

There are no images because that’s more of a self-imposed blog policy. Ask in the comments and I’ll do my best to describe things for you, or alt least guide you to someone who knows.

Bac 3000

O teorie a motivării, numită Self-determination (SDT), se referă la alegerile pe care le facem fără a primi o recompensă din exterior. Pe scurt, unii dintre noi preferă recompensele venite din exterior (bani, bunuri materiale, servicii etc.), iar pentru alții activitatea și rezultate sunt mulțumitoare. Câteva dintre marile proiecte unde se contribuie voluntar sunt Linux și Wikipedia.

Karim Lakhani – profesor de management la MIT și Bob Wolf – consultant al Boston Consulting Group, au chestionat 684 de dezvoltatori open-source din America de Nord și Europa. Întrebați de ce participă benevol în astfel de proiecte, cercetătorii au descoperit că „cel mai des-amintit argument este motivarea interioară dată de plăcerea execuției și de cât de creativă se simte acea persoană când lucrează”.

Înapoi pe plaiurile mioritice

… să dezbatem decizia guvernului de a cadorisi elevii cu 10 la Bac. Prin prisma STD, cred că cei 3000 de lei dați elevilor cu media 10 la Bac nu „sare calul”. Iată câteva argumente care să explice aspectele pozitive ale deciziei:

  • banii au venit inopinat. Înainte de aflarea rezultatelor elevii nu știau că vor primi acești bani, în așa fel încât să poată spune „învăț pentru a încasa cei 3000 de lei”.
  • chiar și cu o asemenea țintă – voi lua 10 pentru a primi 3000 de lei – e destul de greu să fii focusat pe bateria de teste și cunoștințele pe care le presupune luarea notei maxime
  • banii dați după rezultate și contestații nu au cum să schimbe comportamentul elevilor, părinților sau profesorilor în ceea ce privește deznodământul examenului
  • fără să existe certitudiea că în următorii ani recompensele bănești vor continua, e puțin probabil ca etica și comportamentul elevilor, profesorilor, și părinților să fie afectate

Minusurile potențiale

Deși am argumentat că decizia de a recompensa fiecare elev cu 10 pe linie e momentan în limitele ok-ului, faptul că este parte din sfera politicului o face vulnerabilă la un destin populist. Guvernul se poate erija în părintele cu bani, care datorită unor slabe competențe de comunicare alege ieșirea cea mai facilă: brovo, ia și tu niște bani de aici, de la mama/ tata!

Daniel Pink, în cartea sa Drive, prezintă șapte efecte negative ale recompenselor materiale:

  • pot scădea motivația internă – învăț pentru că primesc bani de la stat, părinți etc. Banii sunt rezultatul, iar dacă nu îi mai primesc de la părinți în urma rezultatelor școlare o să-i caut în altă parte.
  • pot scădea performanța – trag tare și tocesc pentru a fi recompensat acum, iar dacă uit totul, pe urmă nu mai contează. Iată un experiment făcut de un grup de economiști în India. Au recrutat 87 de participanți cărora le-au cerut să se joace cîteva jocuri. Pentru a verifica teoria recompenselor ei ofereau unui grup 4 rupii pentru atingerea obiectivelor. Participanților din grupul cu recompense medii li se dădea 40 de rupii, iar celor din grupul cu recompense mari 400 de rupii. Rezultatele experiementului au arătat că grupul cu recompense medii a performat asemănător grupului cu recompense mici. Cei care au primit recompense mari au avut rezultatele cele mai slabe în opt dintre cele nouă probe la care au fost examinați.
  • pot scădea nivelul creativității
  • pot avea efecte negative asupra bunei purtări – cred mai mult din partea părinților, care ar putea face din successul copiilor o ambiție personală
  • pot crea premizele pentru un comportament lipsit de etică – oare cineva cu puțin sub acel 10 perfect cât și cui ar trebui să dea pentru a intra în grupul elitist?
  • pot crea dependență – dacă performanța este răsplătită constant cu bani, ea va trebui constant susținuță cu bani
  • încurajează gândirea pe termen scurt – fac ce fac să-mi iau examenele și pe urmă mai văd eu. Edward L. Deci și colegii săi au studiat 128 de experiemente în care era vorba despre recompense și au ajuns la concluzia că recompensele tangibile au efecte negative asupra motivației interne. „Când instituțiile (…) se orientează pe viitorul apropiat și optează pentru a controla comportamentul persoanelor, aduc prejudicii considerabile pe termen lung”.

Ce ar fi de îmbunătățit

  • Conștientizarea unor declanșatori motivaționali. Pentru a oferi recompense personalizate fiecăruia dintre cei aproximativ 130 de elevi cu media 10, e nevoie de o echipă relativ mică, dar dedicată găsirii de soluții win-win. Îmi imaginez o ofertă de servicii (ajutor pentru aplicări la universități/ companii etc.), conferințe, și bani, de unde elevii pot alege. Totul ar dura cel mult o săptămâna și ar transforma statul dintr-un părinte care „dă banu`” într-un părinte care se interesează.
  • Grupul de elevi poate participa la un workshop cu cei care gândesc programa școlară. Și așa unii dintre ei vor pleca la studii în afara României. Nemulțumirile lor pot fi un feedback valoros dacă cei care fac politicile de învățământ au urechi să asculte. Cuvântul cheie este COLABORARE. Bing Gordon, Chief Creative Officer al Electronic Arts, spunea într-un interviu acordat lui Kevin Werbach, că o greșeală frecventă o fac cei care cred că motivația principală într-un joc este dată de câștigarea acestuia când, de fapt, cooperarea bate competiția cu 3 la 1.
  • Recompensele pot fi gândite în așa fel încât să fie o investiție în învățătură, chiar dacă ea înseamnă plata unor teste, a drumului sau a cazării pe timpul studiilor
  • O responsabilitate mai mare poate fi la rândul ei o recompensă. Câți dintre cei care motivează plecarea din România nu ar vrea să contribuie la rezolvarea unor neajunsuri din educație? Cum pot fi ei implicați?

Resurse:

Daniel Pink. Drive: The Surprising Truth About What Motivates Us. 2010.

Karim R. Lakhani and Robert G. Wolf, „Why Hackers Do What They Do: Understanding Motivation and Effort in Free/ Open Source Software Projects,” in Perspectives on Free and Open Software, MIT Press, 2005.

Dan Ariely, Uri Gneezy, George Lowenstein, Nina Mazar – Large Stakes and Big Mistakes – Federal Reserve Bank of Boston Working Paper No. 05-11, July 23, 2005

Edward L. Deci, Richard M. Ryan, Richard Koestner, A Meta-Analytic Review of Experiments Examining the Effects of Extrinsic Rewards on Intrinsic Motivation, Psychological Bulletin 125, no. 6 (1999): 659.

Kevin Werbach, Gamification MOOC on Coursera, The Wharton School, Univ. of Pennsylvania

One Step Ahead: Ubuntu


The weekend that ends was dedicated to moving to a new system: Ubuntu Studio. Since computer time occupies sometimes +8 hours a day, I thought leaving the old XP was something to look into.

So I dove into this as a complete noob and came out dry. No dual boot, Linux all the way. What came as a great help where the more experienced users on Ubuntu Forums. Their answers came within hours and I received their support all the way.

I now run Ubuntu Studio and, to be honest, have no doubt I will keep this platform for the future.

Here are some links you might want to read if you consider switching:

http://www.youtube.com/watch?v=toO-WbLppl0 –  installing programs

http://www.techsupportalert.com/content/best-free-software-linux.htm – an updated software list of 10 pages, all free-ware

http://www.howtoforge.com/the-perfect-desktop-ubuntu-studio-11.10 – detailed installation guide for Ubuntu Studio

http://www.linuxbsdos.com/2011/05/04/manual-disk-partitioning-guide-for-ubuntu-11-04/ – manual disk partitioning guide

http://www.tuxfiles.org/linuxhelp/mounting.html – mounting drives in Ubuntu